sâmbătă, mai 19, 2007

LORD OF THE RINGS - Puterea prieteniei


Fara a fi prost inteleasa, pot spune sincer ca Lord of The Rings (LOTR) is „my precious”(cine stie, cunoaste!). Nu, nu sunt maniaca, nu am poze cu Elijah Wood (Frodo) pe pereti si nici nu m-am indragostit de Viggo Motensen (Aragorn). M-am „indragostit” doar de o poveste etraordinara, care desi pare extrm de complicata, se rezuma la doua lucruri relativ banale: prietenia si puterea de sacrificiu pentru cei dragi. In plus, m-am „indragostit” de una dintre cele mai bune ecraniari din toate timpurile (parerea mea!).

Chiar daca cei mai multi intre noi am auzit de J.R.R Tolkien odata cu aparitia primei parti a LOTR-„The Fellowship of the Ring”, autorul trilogiei LOTR este un nume de referinta printre „devoratorii” genului. Afirmat inca din 1937, cand scrie romanul „The Hobbit”, Tolkien continua povestea despre cei mai curajosi si inimosi omuleti-hobbitii, in trilogia LOTR-„The Fellowship of the Ring”, „The Two Towers” si „The Return of the King”, aprute intre anii 1945-1948. Tolkien reuseste sa construiasca in cartile sale o lume extraorinara, plina e mistere si de aventura. Inca de la primul volum, publicat in 1954, LOTR a vut un profund efect asupra generatiilor de cititori, definind pentru multi bine cunoscuta lupta dintre bine si rau. Trilogia prezinta un erou de neuitat, hobbitul Frodo, prins in mijlocul unui razboi de proportii mitice, in Pamantul de Mijloc, o lume plina de magie si traditii. Cartea celebreaza, in primul rand, puterea prieteniei, a loialitatii si a curajului individual, o putere ce poate tine piept si poate chiar distruge chiar si ele mai devastatoare forte ale intunericului, intruchipate de catre demonicul Sauron si armatele sale de orci si Uruk-hai.

Ecranizarea trilogiei lui Tolkien a reprezentat pentru regizorul neozeelandez Peter Jackson o mare provocare. Atunci cand producatorii Miramax i-a cerut lui Jackson sa faca o adaptar a celor trei romane intr-un singur episod, acesta a fost chiar la un pas de a abandona proiectul. Insa cand totul para pierdut, a aparut intelegerea cu cei de la new line Cinema, si anume acee de a ecraniza trilogia in trei episoade cu o durata totala de 10 ore.

Pentru cei pasionati cu adevarat de povestea micutului Frodo, 10 ore nu e mult. si spun asta pentru ca am incercat. Am sat 11 ore in fata calculatorului (cu pauzele de rioare) pentru a vedea LOTR-extended edition, o editie in care apar scene taiate in editiile pentru marele si micul ecran si care au fost pastrate doar pentru editia de DVD. Poate vi se pare putin nebuneste si cam prostesc sa acorzi atata timp si atentie unui film, insa voi incerca, pentru a ma justifica, sa punctez cateva dintre atuurile LOTR. poate va conving si pe voi, cei care inca nu ati vazut niciunul din cele trei filme, sa-i acordati macar 3 ore din timpul vostru:

  • Sumele necesare realizarii trilogiei au fost un record de investitie si de risc al tuturor timpurilor: 450 milioane$ pentru productie si alte 250 e milioane$ pentru marketingul aferent, ducand astfel investitia totala la suma fabuloasa de peste jumatate de bilion.

  • Gasirea celor mai potriviti actori, manageri artisti, de productie, realizatori ai efectolor speciale, decorurilor si costumelor, a adaptarii cadrelor naturale, au alcatuit, cumulat, dar si individual, mari obstacole in calea producerii acestui film. actiuneane poarta, odata cu eroii, prin grotele „infernului si purgatoriului” moriei, tinut depopulat de harnicii pitici-dwarves de catre cruzii trolli si orci, stapani ai subteranului. Condusi in subteran de monstri humanoizi (the cave troll), iar in luptee de suprafata de fiorosul Uruk-Hai, orcii au trebuit creati si ei cu tot realismul necesar unor unelete al raului. aceste dificultati de productie au stat la baza stresului imens al echipei de productie, care a facut eforturi supraomensti pentru a crea, cat mai real, lumi paralele, situate la extremele odios(lumea lui Sauron-The dark Lord) si mirific (tinuturile magice ale elfilor si simplitatea nespus de frumoasa a Comitatului locuit de hobbiti).

  • Alegerea si amenajarea pentru filmari a unor astfel de tinuturi de vis, cum ar fi Rivendell (locul in care „prietenii inelului” decid expeditia vietii lor), dar si tinutul natal al printesei Arwen (printesa elfa), au adus desigur cineastilor mari dificultati, pe de o parte, in ciuda ajutorului tehnic nepretuit, al procesarii imaginii cu calculatorul, pe de alta parte. Intr-un final, realizatorii au ales ca loc de filmare Noua Zeelanda, lucru care, combinat cu alegerea unei echipe de profesionisti, a dus la realizarea unei capodopere. Filmul a fost astfel onorat cu premiul de cel mai bun film d catre American Film institute (AFI), iar expertul pe efecte speciale, Jim rygiel a primit de la acelasi AFI, premiul pentru cel mai bun „digital-effects artist”.

  • O alta bataie de cap pentru orice producator sau regizor, este fara indoiala, alegerea echipei de actori. Pentru LOTR, distributia aleasa a constituit si ea un triumf de inspiratie si talent. Actorii Elijah Wood (Frodo), Sean Astin (Sam), Ian McKelln (Gandalf), Viggo Mortensen (Aragorn), Cristopher Lee (Saruman), Cate Blanchet ( zana Galandriel), Liv Taylor (Arwen), dar si oricare alt membru al acestei distributii, au reusit sa se muleze perfect pe capricioasele personaje create de Tolkien.

  • Insa povestea extraordinara, imaginata de Tolkien, nu ar fi putut fi prezentata astazi fara ajutorul efectelor speciale, aflate la cea mai inalta calitate.

  • Filmul lui Jackson nu ar fi foast insa complet fara extraordinara coloana sonora. Tolkien a avut, in cartile sale, numeroase descrieri specifice ale sunetelor. Echipa a lucrat peste tot pe teritoriul Noii Zeelande pentru a captura un mix unic de elemente ce sunau ca in Pamantul de Mijloc. la un momentdat, Jackson si echipa de sunet au mers pe un stadion cu 25.000 de oameni pentru a surprinde sunetul bataliei de la Vagauna lui Helm. Compozitorul Haward Shore a castigat un premiu Oscar pentru muzica din LOTR- „The Fellowship of the Ring”.

  • Primul film din trilogie, LOTR-„The fellowship of the Ring” a fost lansat la 19 decembrie 2001 si a castigat peste 860 milione$ in intreaga lume. Filmul a fost nominalizat la 13 premii Oscar si a castigat 4 premii, incluzand premiul pentru „cele mai bune efecte vizuale”.

  • A treia parte din trilogie, „The Return of the King”, a fost un imens succes: a ocupat locul doi la incasari din toate timpurile si a castigat 11 premii Oscar, din tot atatea nominalizari , inclusiv „cel mai un regizor”-Peter Jackson.


miercuri, mai 16, 2007

Leapsa...again ??!!!!!!

Se pare ca treaba asta cu leapsa chiar a prins, astfel ca mai multa lume a inceput cate una. Si cum am fost iarasi numita, ma conformez. Si pentru ca vine sesiunea, trebuie sa ne mai distram cat putem!! Asa ca aruncati un click la:
http://www.albinoblacksheep.com/flash/majick.php
http://www.zombo.com/ ---pentru cei cu nervii tari!!! :))
http://www.resursadefun.ro

Si pentru ca trebuie s-o dau mai departe, leapsa merge la :
http://www.monicamanea.blogspot.com/
http://core-ncc.blogspot.com/
http://partedecarte.blogspot.com/

Pe marile ecrane: Iluzionistul


Unul dintre cele mai noi filme care poate fi urmarit din11 mai si pe marile ecrane din Romania este "Iluzionistul"(The Illusionist), o ecranizare a nuvelei lui Steven Millhauser, "Eisenheim the Illusionist".
"Iluzionistul" este cel mai nou film realizat de producatorii filmelor "Crash" si "Sideways", premiate de catre Academia Americana de Film. In rolul principal il regasim pe Edward Norton, cunoscut publicului din filmele "Fight Club", "American History X" si multe altele. Norton a fost nominalizat la Premiile Academiei. Alaturi de Eduard Norton, putem urmari si prestatia lui Paul Giamatti (Cinderella Man, Sideways), amandoi in rolurile unor barbati in plina disputa a spiritelor. Norton intruchipeaza un magician misterios, numit Eisenheim, care incalca legile naturii dupa bunul plac in fata unui public ingrozit. Giamatti il flancheaza, jucand rolul agerului inspector sef Uhl, un vienez dedicat respectarii legii. Pentru acesta magia nu isi are locul in lumea sa atat de ordonata. Eroina feminina este interpretata de Jessica Biel. Ea este frumoasa si enigmatica Sophie von Teschen, careia intalnirea cu asa-numitul Eisenheim ii altereaza implacabil destinul. Eisenheim se apropie periculos de mult de a dezvalui secretul intunecat pe care aceasta il ascunde.
"Iluzionistul" este produs de catre Michael London (Sideways), Brian Koppelman (Interview with the Assassin), David Levien (Interview with the Assassin), Cathy Schulman and Bob Yari (Crash) si a fost realizat cu ajutorul unei echipe superlative de artizani, dintre care : director de imagine - Dick Pope BSC ("Topsy-Turvy"); monteur Naomi Geraghty (Hotel Rwanda); scenograf - Ondrej Nekvasil ( castigatorul premiului Emmy winner pentru Anne Frank: The Whole Story); designer de costume - Ngila Dickson (castigatoarea premiului Oscar pentru The Lord of the Rings: The Return of the King); si compozitor - Philip Glass (nominalizat la premiile Academiei pentru The Hours). Castingul a fost realizat de Deborah Aquila ASC, Tricia Wood ASC si Nina Gold. Jane Garnett a fost producatorul executiv, co-producatori ei fiind Tom Nunan, Ted Liebowitz, Joey Horvitz cu Tom Karnowski, Matthew Stillman si David Minkowski.





marți, mai 15, 2007

Cinematografia Romana prezinta: Padurea Spanzuratilor


I
ntr-un posting anterior pledam pentru aducerea in prim plan a ecranizarilor romanesti. Si iata ca revin acum asupra acestei teme, aducand in atentia celor care mai arunca din cand in cand privirea spre acest blog, ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, "Padurea spanzuratilor", in filmul cu acelasi titlu.

Nu voi insista asupra romanului "Padurea spanzuratilor", bazandu-ma pe faptul ca cei ce citesc acest blog cunosc actiunea romanului lui Liviu Rebreanu si ma voi axa astfel asupra filmului "Padurea spanzuratilor".
Anul 1965, in cadrul cinematografiei romanesti, a stat sub semnul realizarii filmului "Padurea spanzuratilor", in regia lui Liviu Ciulei. Regizorul reuseste sa prezinte si sa adanceasca drama ofiterului roman, Apostol Bologa, din armata austro-ungara, ajuns pe frontul romanesc. Filmul nu prezinta doar realitatile razboiului ci face si o radiografie a Transilaveniei la inceputul secolului XX, pe fondul unei frumoase dar tumultoase povesti de dragoste dintre Apostol Bologa si o unguroaica.
"Padurea spanzuratilor" este un film care nu te poate lasa indiferent. Totul a fost pus cap la cap pentru a creea un decor care sa sprijine ideea acestui film. Totul, de la alegerea actorilor, a decorurilor, a machiajurilor, a luminilor, a satt la temelia realizarii unui film "...capabil să susţină confruntarea internaţională" (Ecaterina Oproiu - revista "Cinema",nr.4/1965).
Pentru rolul lui Apostol Bologa, Liviu Ciulei a pariat pe tanarul actor Victor Rebengiuc si a castigat, acest rol propulsandu-l pe Rebengiuc in galeria marilor actori romani. Pe langa Victor Rebengiuc, din distributia filmului au facut parte nume mari ale cinematografiei romanesti precum: Anna Szales, Stefan Ciubotarasu, Toma Caragiu, Gina Patrichi si multi altii. Insa, din randul actorilor a facut parte si insusi regizorul, Liviu Ciulei fiind interpretul capitanului ceh Klapka.
Filmul a fost foarte bine primit atât de critică cât şi de publicul românesc. Autorităţile comuniste au fost mulţumite că cinematografia noastră a reuşit să producă filme
în conformitate cu preceptele noii revoluţii culturale. Dar mai presus de toate filmul scoate în evidenţă capacitatea de a gândi în termeni cinematografici a regizorului, de a produce valori deosebite care pot să se insereze circuitului internaţional.
Pentru Liviu Ciulei, "Padurea spanzuratilor" reprezinta
apogeul experienţei sale regizorale, lucru demonstrat si de premiul pentru cel mai bun regizor, decernat lui Liviu Ciulei la Cannes, in 1965.

Offtopic: Blogging vs Jurnalism

Fara indoiala, fenomenul "blogging" a luat amploare, asimiland din ce in ce mai multi adepti, gata sa se exprime liber, sa impartaseasca si celorlalti ceea ce cred ei ca au de spus. Si astfel s-a nascut "blogosfera". Faptul ca blogging-ul se dezvolta pe zi ce trece si devine un capitol ce nu poate fi evitat, mi-a fost demonstrat si prin introducerea in cadrul Departamentului de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii a unui seminar care are ca subiect principal blog-ul. Astfel, mi se pare imposibil sa nu existe ceva ce leaga aceste doua domenii de activitate, asta pe langa tot ceea ce le desparte. So:

5 asemanari intre blogging si jurnalism:
    • ambele se adreseaza unui public tinta si au cititori fideli
    • atat jurnalismul cat si blogging-ul au rolul de a informa
    • ambele au ca punct comun de desfasurare Internetul (in cazul publicatiilor on-line)
    • in ambele cazuri este nevoie de o buna documentare
    • amandoua adopta un limbaj accesibil

10 deosebiri intre blogging si jurnalism:
    • bloggerii nu au sef, nu raspund in fata nimanui
    • limbajul bloggeri-lor se bucura de mult mai multa libertate, putand fi intalnite chiar si vulgaritati
    • bloggerii se pot ascunde in spatele anonimatului sau a unei porecle, in timp ce jurnalistii sunt responsabili de ceea ce scriu/spun
    • articolele aparute pe blog-uri nu trebuie sa respecte reguli precise de redactare, in timp ce in cazul articolelor de presa, acest lucru e obligatoriu
    • jurnalistii se supun unor reguli,a unor reglementari stabilite in Codul Deontologic al Jurnalistului, in timp ce bloggerii sunt liberi, nu au reguli precise
    • bloggerii pot atinge orice subiect ii intereseaza, nimeni nu le poate impune un subiect anume
    • blogerii isi exprima opiniile in mod direct, cu mult subiectivism, in timp ce acest lucru nu le este permis jurnalistilor
    • blogging-ul nu se loveste de problema cenzurii
    • jurnalismul reprezinta o profesie, in timp ce blogging-ul e doar o pasiune (inca!!)
    • in cazul blogging-ului, relatia cu cititorii este mult mai stransa, existand o legatura permanenta si un schimb continu de comentarii intre bloggeri si cititorii lor

Leapsa !!!!!

Si pentru ca leapsa a ajuns la mine, amuzati-va:



Leapsa merge mai departe spre:

http://archip_andreea.ablog.ro
http://suntemeuropeni.weblog.ro/
http://clinica-verde.blogspot.com/

Si voi trebuie sa postati cate trei poze cu politicieni in ipostaze inedite, dar amuzante!!

luni, mai 07, 2007

Stephen King - "The Shining"

Pentru iubitorii genului horror, Stephen King este desigur un nume de referinta. Stephen Edwin King s-a nascut la 21 septembrie 1947 in Portlnd, Maine (S.U.A) si a dvenit celebru prin romanele sale horror si fantasy. Cateva lucrari le-a scris sub pseudonimul Richard Bachman.
In 2003, King a primit medalia Fundatiei Nationale de Carte din S.U.A pentru o “Contriutie Exceptionala la Literatura Americana”. Personajele lui King nu sunt figure remarcaile, ci oameni obisuiti (familii din clasa de mijloc, copii) implicate in situatii ce depasesc limita normalului. King pare a stapani arta horror-ului mai bine ca nimeni altul, fapt demonstrat de numarul mare de carti, devenite best-sell-uri ale genului, majoritatea ecranizate. Insa autorul american nu s-a axat doar pe genul horror, scriind si nuvelele “The Body” si “Rita Hayworth and Shawshank Redemption” , adaptate pentru marele ecran sub titlurile “Stand by me” si “The Shawshank Redemption”, cat si romanele “The Green Mile”, “The eyes of the dragon” si “Hearts in Atlantis”.
Una din cele mai cunoscute carti horror semnata Stephen King este cu siguranta “ The Shining”. Povestea, relativ simpla, arata inca o data maiestria lui Stephen King de a explora partea intunecata a naturii umane. Un barbat impreuna cu sotia si copilul se angajeaza pe timpul iernii la un hotel izolat, drept ingrijitori. Insa acel loc, ascuns in munti, ascunde mai mult decat lasa se se vada. Danny, copilul familiei, are viziuni macabre in legatura cu intamplari cutremuratoare ce au avut loc in acel hotel. Puterea lui de a vedea lucruri ce s-au intamplat este cunoscuta sub denumirea de “The Shining “. Tatal, Jack Torrance, lucreaza la o carte, dar mintea lui se incetoseaza pe zi ce trece, fiind in scurt timp cuprins de nebunie din cauza fantomelor prezente in hotelul izolat. Convins de fantoma unui ospatar sa-si ucida familia, Jack incepe sa se comporte din ce in ce mai bizar, ajungand o adevarata amenintare pentru sotia si copilul sau. Singurul lucru ce-i poate salva pe cei doi este doar puterea baiatului, asa-zisa “The Shining“.
Povestea lui Jack Torrance a atras atentia producatorilor, cartea fiind ecranizata in 1980, in regia cunoscutului Stanley Kubrick, unul dintre cei mai apreciati regizori ai secolului XX. Filmul, cu un buget de 19 milioane de dolari, a avut lansarea oficiala in SUA la 23 mai 1980, incasand in primul weekend de difuzare peste 600 de mii de dolari. Avandu-l pe Jack Nicholson in rolul principal, filmul a devenit unul dintre cele mai populare filme regizate de Kubrick. Insa viziunea regizorala nu a fost pe aceeasi lungime de unda cu viziunea autorului, King considerand filmul o adaptare nereusita a ideii romanului sau. Nici criticii nu au stat de partea lui Kubrick, regizorul fiind acuzat de commercialism si compromisuri. Jignit, Kubrick se retrage din activitate pana in 1987, cand revine cu filmul “Full Metal Jacket “.