La urma urmei, si maine este o zi...

Desi unii sunt de parere ca e mai bine sa "nu lasi pe maine ce poti face astazi", exista si voci care sustin ca " la urma urmei, si maine e o zi...". Vocea care a dat nastere acestei sintagme intrate adanc in constiinta multora dintre noi, este Scarlett O'Hara, personajul principal al romanului "Pe aripile vantului" (Gone with the wind) scris de Margaret Mitchell. Acest roman i-a adus autoarei, in 1937, premiul Pulitzer. Criticii si istoricii apreciaza ca romanul reprezinta un puternic angajament ideologic fata de cauza Confederatiei Americane si ca prezinta o viziune romantata a culturii antebelice din Sudul Americii. Cartea cuprinde o descriere vie a caderii Atlantei din 1864 si a dezastrelor cauzate de razboi si denota preocuparea scriitoarei pentru cercetarea istorica. Insa "Pe aripile vantului" nu este un roman de razboi, ci unul care imbina maestral durerea razboiului cu pasiunea dragostei. Imaginea lui Scarlett O'Hara este dominanta. Femeie puternica, obisnuita sa aiba totul, Scarlett reuseste intr-o lume plina de suferinta, de saracie si deznadejde. Desi apare ca o femeie diabolica, imorala, gata de orice pentru a-si atinge planurile de imbogatire, Scarlett este totusi umana. Ochii verzi, scanteietori, se lumineaza doar in fata dragostei. La urma urmei, Scarlett e o fetita obisnuita sa capaete si luna de pe cer, iar cand aceasta ii scapa, e capabila de orice pentru a o recupera. Pentru Scarlett, luna e Ashley, marea ei dragoste din adolescenta, pe care o pierde in favoarea lui Melany, o femei cu trup de fetita, incomparabila din punct de vedere a atu-urilor femeiesti cu frumoasa Scarlett. Orbita de pasiunea pentru Ashley, Scarlett nu vede adevarata dragoste, atunci cand il intalneste pe Rhett Butler, omonimul sau masculin. Desi sunt la fel, facuti parca unul pentru celalalt, orgoliul ii departe. Dragostea lor e una plina de pasiune, ura si romantism in egala masura, fapt ce o defineste ca una dintre cele mai mari povesti de dragoste a tuturor timpurilor.
Un asemenea roman nu putea scapa atentiei vigilente a producatorilor de la Hollywood, care au decis ecranizarea lui. Astfel, in 1938, producatorul de film David O. Selznick, a decis sa faca un film bazat pe cartea lui Margaret Mitchell. Totul anunta un film fenomen pentru acele timpuri, incepand cu suma record de 50.000 de dolari, pentru achizitionarea dreptului de ecranizare. In urma unei preselectii foarte mediatizate, pentru rolul lui Scarlett a fost aleasa tanara actrita britanica VivienLeigh. Rolul lui Rhett Butler i-a revenit actorului Clark Gable. Cuplul Leigh-Gable a devenit in scurt timp un sablon al povestilor de dragoste. "Pe aripile vantului" a avut premiera pe 15 decembrie 1939. la Atlanta, Georgia. Cheltuielile estimate pentru producerea acestui film au fost de 4 milioane de dolari, devenind filmul cu cele mai mari incasari din toate timpurile.
La vremea aparitiei filmului, "New York Herald Tribune" scria ca este "un spectacol cinematografic monumental", iar "The New York Times" ca este "cea mai mare inscenare cinematografica vazuta pana azi si cel mai ambitios film de actiune din istoria spectaculara a Hollywood-ului".
"Pe aripile vantului" este considerat a fi atat cel mai bun cat si cel mai romantic film al tuturor timpurilor, povestea de dragoste dintre Scarlett O'Hara si Rhett Butler castigand nu mai putin de 11 premii Oscar pentru:

• Cel mai bun film
• Cel mai bun regizor-Victor Fleming
• Cea mai buna actrita in rol principal-Vivian Leigh
• Cea mai buna actrita in rol secundar-Hattie Mc Daniel (pentru rolul lui Mammy)
• Cel mai bun scenariu-Sidney Haward
• Cea mai buna utilizare a culorii-W. Cameron Menzies
• Cea mai buna productie-David O. Selznick
• Cea mai buna scenografie-Lyle Wheeler
• Cea mai buna imagine color-Ernest Haller si Ray Rennahan
• Cei mai buni editori-H. Kern si J. Newcam
• Cel mai bun sector stiintific si tehnic-Dan Musgrave